Thursday, October 17, 2013

Pocruia - Sohodol - Plaiul Sohodol - Poiana Frumoasă - vf. Cioclovina - Merișor - Pocruia

Data: 2013.10.12
Locația: Munții Vâlcan (Pocruia - Sohodol - Plaiul Sohodol - Poiana Frumoasă - vf. Cioclovina - Merișor - Pocruia)
Participanți: Eu, Kitty, Claudiu, Laurențiu
Mai multe poze: @DauPedala

Tura asta am desenat-o pornind de la postul citit pe blogul lui Horațiu. De fapt informațiile găsite pe internet în ultima perioadă m-au determinat să scriu și eu aici câte ceva, că la desenarea unei ture orice informație în plus nu strică.
După o mică modificare a traseului, așa încât să fie din nou doar pe creste, a ieșit o tură de referință pentru mine. Să vedem de ce.
Și de data asta plecăm pe o vreme care nu promitea mai nimic, fiind ceață din Craiova până aproape de Tismana. Dar ANM a avut din nou dreptate și când am ajuns în Pocruia eram deja în plin soare.

Pornim spre Sohodol, și imediat vedem prima parte a satului, așezată într-o vale, reședința de iarnă a multor sohodoleni.
Ieșim în curând din sat, urcarea începe să se înăsprească și pe drum încep să-și facă apariția pietrele.



Oprim să mâncăm niște batoane, și întâlnim două mijloace de transport foarte populare în zonă: măgarul și camionul SR 113/114 Bucegi, zis și Buceaga.


După ce ne punem din nou în mișcare, dăm peste o bucată de drum superbă, plină de pietre și bolovani fixați, pe care era mai mare plăcerea să exersezi tehnici de cățărare.


Avem parte și de o vale mică de pârâu pe bucata de drum care trece prin pădure, după care ajungem la un izvor pus lângă doi cireși unde mai facem o pauză.



Când terminăm cu pădurea, observ pentru prima dată vf. Cioclovina și culmea pe care o să ne întoarcem.
De aici începe o zonă plină de conace, niște căsuțe cu una sau două camere unde sohodolenii stau pe timpul verii și își cresc animalele. Când urcam chiar ne-am întâlnit cu unii care se mutau jos în sat cu o Buceagă care avea în spate un godac de toată frumusețea.











În apropierea ramificației cu drumul spre Tismana am întâlnit o căsuță părăsită și am profitat de ocazie să vedem cum arată pe dinăuntru.

De la ramificație am mai urcat puțin prin pădure și cum am găsit un luminiș pe stânga, am mai oprit să mâncăm și am hotărât să nu mai continuăm traseul până aproape de Poiana Boului și să începem coborârea.


Coborârea începe, mergem mai mult prin pădure, trecem pe lângă schitul din Poiana Frumoasă și oprim la ramificația către schitul de pe vf. Cioclovina. Până puțin mai sus de Poiana frumoasă se poate urca cu mașina, dar la un moment dat este un pom căzut pe drum și mai departe nu părea să se fi umblat în ultima perioadă. Pe vf. Cioclovina am mai urcat doar eu cu Laurențiu, iar sus nu am găsit pe nimeni pentru că singura măicuță de acolo era plecată la Tismana cu ocazia sărbătoririi sf. Paraschiva.



După ce am coborât de la schit, am părăsit drumul la câțiva metri mai sus de crucea care marca intrarea pe poteca spre vf. Cioclovina și am ajuns pe un plai paralel cu cel pe care am urcat, cu câteva conace aparținând tot de Sohodol, plai care se numește Merișor. Aici un sătean ne-a confirmat că există o potecă ce coboară din capătul plaiului până la ramificația Pârâului Cald cu Pocruia așa că am pornit în căutarea ei. N-a fost greu să o găsim, iar coborârea a fost de vis, dar ca de obicei prea scurtă. N-am nicio poză de aici, dar poteca semăna cu un single trail puțin mai larg și destul de abrupt. Au lipsit doar pietrele pe care le-am întâlnit la urcare.

Informații din zonă:
http://hcampian.blogspot.ro/2010/07/muntii-valcan-traseu-de-vis-cu.html
http://mugurel64.blogspot.ro/2011/04/spre-oslea-aprilie-2011.html
http://www.gorjeanul.ro/realitatea-gorjeana/la-drum-pe-valea-pocruiei-merisoru-si-muntele-cioclovina
http://memoriilebunicului.blogspot.ro/
http://tomoniu.sapte.ro/sgpocruia/satul/

Traseul:



Horezu - Vaideeni - vf. lui Roman

Data: 2013.09.28
Locația: Munții Căpățânii (Horezu - Vaideeni - vf. lui Roman)
Participanți: mai mulți
Mai multe poze: @DauPedala

După mai bine de-o lună de la ultima ieșire la munte, am propus o tură în zona Horezu - Vaideeni. Traseul fiind desenat de mine, mi-am permis să-l fac așa cum îmi place de fiecare dată când este posibil, și anume doar pe creste. Deși se părea că nu o să fim decât vreo 4, pe ultima sută de metri ni s-au mai alăturat încă 5 curajoși. Așa că am plecat de dimineață din Craiova, pe o vreme deloc promițătoare, și pe la 10 am reușit să ne punem în mișcare pe traseu.
Cum am părăsit asfaltul de Vaideenni, am început să urcăm niște coaste de toată frumusețea și cum nu toată lumea era la zi cu antrenamentul, am avut suficient timp pentru poze și pentru contemplarea zonei.



Pe parcurs am avut și spectatori deosebiți:

După ce am ieșit din sat, am avut mai tot timpul o priveliște atotcuprinzătoare în aproape toate direcțiile, mai puțin în față.





Pe la jumătatea urcării dăm peste o stână pustie și în apropierea ei ne așezăm să mâncăm.

Drumul continuă frumos prin câțiva km de pădure, ocazie cu care urcarea devine puțin mai ascuțită, și tot acum încep să se vadă culorile toamnei.




Am ajuns aproape de golul alpin și încep să se vadă din nou urmele civilizației.




Deși intenția a fost să ajungem până pe creastă la cota 2100, de data asta ne-am oprit la vf. lui Roman. Încă niște poze după care a urmat partea din traseu care m-a impresionat cu adevărat.



Și coborârea, pentru care o să mai vin pe aici imediat ce vremea o să permită.








Și un filmuleț de pe coborâre, deși cu un GoPro ar fi fost mult mai multe de văzut.




Și traseul: